Sunt o babă comunistă!

Nu, nu este vorba despre mine! Sunt o babă comunistă! este titlul unui roman scris de Dan Lungu. Acţiunea se petrece în jurul alegerilor din 2004. Personajul principal, Emilia Apostoae, este o pensionară, fostă muncitoare la o fabrică de confecţii metalice, care trăieşte nostalgia vremurilor "apuse". Emilia se născuse la ţară şi, deoarece urâse munca de acolo, precum şi noroaiele interminabile, şi-a propus să se mute la oraş. Faptul că a reuşit să facă o şcoală profesională şi să se angajeze la confecţii metalice a marcat-o definitiv. Secţia unde lucra producea marfă pentru export, astfel încât salariul său era destul de substanţial. După revoluţie, când fabrica este inchisă, viaţa ei se schimbă în rău, banii nu mai ajung, iar soţul este nevoit să se apuce de agricultură. Întrebată de ce tânjeşte după comunism, ea face comparaţie între viaţa pe care o duce acum şi cea de atunci, arătând că îi era mult mai bine înainte. Începe să îşi pună întrebări atunci când fiica sa, Alice, plecată de mulţi ani în Canada, o întreabă cu cine va vota la alegeri. Dacă, până în acel moment, singura perspectivă asupra comunismului pe care o accepta era a ei, acum începe, încet-încet, să deschidă ochii şi să îi asculte şi pe cei din jur, înţelegând, spre final, care a fost greşeala ei, deşi nu se lasă convinsă întrutotul. Cartea e construită sub forma unor flash-back-uri, care reprezintă povestiri ale unor momente din viaţa Emiliei (o trecere în revistă de tipul copil-tânăr-bătrân): întâmplări de la fabrică (printre care şi pregătirile pentru o vizită anunţată a Tovarăşului), făcutul terzicului pe vremea când avea 10 ani, discuţiile cu Alice, pe cale să se căsătorească cu un canadian, precum şi unele povestioare despre Întâiul Bărbat al ţării şi soaţa sa, Leana, spuse de un coleg de serviciu. Încă de la începutul cărţii este sesizabil tonul uşor ironic al personajului, ceea ce face ca multe dintre întâmplări să provoace zâmbete. Desigur, baba tot babă rămâne, ea trebuie să critice, iar atunci când nu are pe cine critica îşi îndreaptă atenţia asupra ei înseşi.